Istorie auto Lamborghini 1972-1980
1972-1980
In 1972, in ciuda faptului ca a intampinat initial cateva dificultati, modelul Urraco a intrat in productie. Aproape inevitabil, versiunea S, a aparut in octombrie acelasi an. In acest caz scopul a fost nu de a spori performantele masinii, ci de a imbunatati calitatea generala, care a fost neglijata in graba de a incepe productia.
In anul urmator, in timp ce se astepta ca prototipul Countach sa fie lansat in productie, Espada a fost modificat si perfectionat, iar noua serie III a fost prezentata in octombrie 1972. Seria III este caracterizat de perfectionarea detaliilor intregii caroserii, jante restilizate, bordul si panoul central de instrumente innoit si multe alte componente in premiera pentru acest model. Productia a atins respectabila cifra de 1226 de unitati, un numar destul de mare pentru un producator de masini de categoria supermasinilor, dar si din punct de vedere al nivelului superior de preturi.
Modelul de productie al Countach a fost numit LP 400, din cauza motorului V12 de 4 litri pozitionat longitudinal in spatele cabinei. Acest model a debutat in 1973 la Geneva Motor Show.
Productia modelului standard al Countach a inceput la sfarsitul anului 1973, culoarea care s-a utilizat cu precadere la aceasta masina fiind verde-deschis, aceasi in care s-a prezentat la Paris Motor Show. Acum acel model face parte din permanenta colectie a Muzeului Lamborghini. A fost primul Countach care era echipat cu o singura stergatoare de parbriz. Gama de modele din 1974 include de asemenea : Espada Series III, Jarama S si Urraco S.
Modelul Jarama a iesit din productie in 1974, dar in acelasi an, la Torino Motor Show, Bertone a propus un intrigant studiu bazat pe mecanica modelului P300. Bravo era un coupe in forma de pana cu o linie neobisnuita a capotei din fata si spate, iar geamurile din fata si lateral erau unite fara vizibile monturi. Lamborghini s-a decis sa lucreze alaturi de Bertone pentru a crea un model Urraco cu o trapa detasabilade aerisire. Prezentat la Geneva Motor Show, Silhouette era un model agresiv cu o aparitie inconfundabila. Silhouette era echipat cu un motor in V8 de 3 litri, de 260 cai putere al modelului Urraco P300, montat transversal in spatele cabinei, iar caroseria si sasiul erau facute in totalitate din otel.
Productia modelului Espada s-a incheiat in 1978, urmat de Uracco si in final de Silhouette in 1979. Astfel doar versiunea S a modelului Countach, cea proiectata de Walter Wolf, mai era in productie. Nu mai ramanea altceva de facut decat contiunarea producerii extraordinarului model, care a permis companiei sa supravietuiasca in ciudata faptului ca afacerea se scufunda. De fapt, intre 1978 si 1982 un total de doar 237 de unitati au fost livrate.
In 1980 compania Lamborghini a intrat in regres, ajungand la faliment, iar ulterior a fost lichidata. In acel moment s-a crezut ca acesta este sfarsitul masinilor Lamborghini.
1981-1987
Odata cu intrarea in lichidare a companiei, au aparut multi interesati in cumpararea ei. Judecatorul care s-a ocupat de aceasta lichidare a acordat dreptul de achizitie a companiei fratilor Claude si Patrick Mimran. Cei doi frati ajutati de Emil Novaro, au reconstruit compania, infintand in ianuarie 1981 Nuova Automobili Ferruccio Lamborghini SpA. Una dintre primele decizii a fost angajarea inginerului Giulio Alfieri ca si director tehnic.
La standul Lamborghini de la Geneva Motor Show din 1981 au fost prezentate cateva variante ale modelelor deja cunoscute: o versiune al modelului Miura, restilizata de o companie din Elvetia, de asemenea Countach S avea acum aripile din spate mai mari. Inca un model prezenta la show a fost "greul" companiei, un vehicul proiectat pentru off-road, pe care l-au numit LM.
Datorita finantarii companiei de fratii Mimran a fost posibila dezvoltarea lui Countach si a modelului Jalpa. Noua versiune a lui Countach avea un motor V12 de 4.7 litri care producea 385 cai putere, pe care la-u numit Countach 5000, care nu se diferentia cu nimic de Countach S de 4. 0 litri, decat capacitatea cilindrica marita.
Fratii Mimran au insistat asupra dezvoltarii modelului LM, pentru ca Lamborghini sa devina un jucator si pe piata vehiculelor off-road. In 1982 a fost prezentat LMA, un prototip cu motorul montat in fata habitaclului. LMA este un acronim care corespunde conform a 2 diferite interpretari Lamborghini Motore Anteriore sau Lamborghini Militare Anteriore. LMA era dotat cu un masiv motor in V12 de 7. 0 litri care reusea sa propulseze masina, grea de cca. 2700 kg, pana la 200 km/h. Pentru acest model a avut loc o colaborare Lamborghini-Pirelli, pentru a dezvolta pneuri performante, care sa faca fata oricarui teren, de la asfalt la nisipul din desert. Aceste pneuri au fost denumite de producator, Pirelli Scorpion.
In sfarsit, in 1986, intra in productie vehiculul Lamborghini pentru off-road, LM002. Pentru acesta s-a folosit acelasi motor ca si la Countach, renuntandu-se la idea de a a folosi un motor de 7 litri.
Anul 1987 a fost un an favorabil pentru Lamborghini, vanzarile de Countach si Jalpa erau foarte bune, iar pentru LM002 au inceput sa primeasca tot mai multe comenzi. Tot in acest an a fost produs un derivat decapotabil din Jalpa denumit Jalpa Spyder, care din din pacate nu a mai intrat in productie.
1987-1994
Pe 23 aprilie 1987, compania Nuova Automobili Lamborghini SpA a fost preluat de Chrysler.
Primul proiect realizat de Lamborghini sub tutela Americana a fost prototipul Portofino. Acest proiect s-a oprit doar la faza de prototip.
In 1988 Countach Quatrovlvole a iesit din productie, cu 631 de exemplare produse. Intre timp a fost dezvoltata o alta varianta a lui Countach, care sa demonstreze adevaratul potential al acestei masini, prototipul s-a numit Evoluzione, la care s-au folosit doar materiale usoare pentru a-i spori performantele. Si acesta a ramas doar la stadiul de prototip.
In 1988 Lamborghini celebreaza 25 de ani de existenta, cu aceasta ocazie a fost construit un Countach special care sa comemoreze acest eveniment. Din acest model aniversar s-au produs si vandut 657 de unitati.
Succesrul lui Countach a fost prezentat in 1990, el se numea Diablo, si acesta este numele unui feroce taur din secolul 19. Designul lui Diablo a apartinut lui Luigi Marmiroli. Diablo avea sub capota un V12 de 5.7 litri care genera 492 cai putere. Acesta a fost prezentat in varianta cu tractiune doar pe spate, iar varianta cu tractiune integrala a fost prezentata 2 ani mai tarziu la Geneva Motor Show.




































