in timpul stapanirii romane a fost intemeiata, datorita zacamintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de asezari ca de exemplu Apulum (astazi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) si colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Rosia Montana) si Brucla (Aiud).

Dupa retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmeaza o perioada controversata de unii istorici. Aceasta este urmata de perioada voievodatelor, iar in aceasta regiune se chema „voievodatul de la Balgrad”. in cadrul statului maghiar intemeiat in 1000 de regele stefan cel Sfant, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Alba (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maxima importanta in perioada pagana a maghiarimii si totodata, probabil, un nume propriu, de principe). Capitala Alba Iulia a jucat in Evul Mediu un rol important in dezvoltarea economica, culturala si politica a regiunii.

Printre marile evenimente politice din istoria orasului se numara intrarea in anul 1599 a lui Mihai Viteazul in Alba Iulia, precum si executia in 1784 a taranesti Horia si Closca (cel de-al treilea lider, Crisan, se sinucisese). Alte momente istorice: activitatea revolutionara a lui Avram Iancu (1848) si, in 1918, organizarea la Alba Iulia a „Marii Adunari Nationale”, care a hotarat unirea Transilvaniei cu Romania.

Dintre principalele evenimente culturale romanesti, in 1597 infiintarea tipografiei domnesti ortodoxe, si publicarea „Noului Testament de la Balgrad”, iar in 1699 primul Abecedar.

Judetul, situat in partea centrala a Romaniei, cu o suprafata de 624.167 hectare (2,6% din suprafata Romaniei), are 416.000 locuitori. Se invecineaza cu judetul Cluj la nord, cu judetul Bihor si judetul Arad la vest, cu judetul Hunedoara la sud-vest, cu judetul Valcea la sud, iar cu judetul Sibiu si judetul Mures in est.

Capitala judetului, Alba Iulia, este situata pe malul stang al Muresului (la 220-250 metri altitudine), la confluenta cu raurile Ampoi si Sebes, si are o populatie de 69.000 de locuitori.

Muntii Apuseni se afla in vest si nord-vest, fiind caracterizati printr-o structura geologica complexa cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) si metale pretioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat aparitia, inca din trecutul indepartat, a asezarilor omenesti. Valea Muresului, cu afluentii sai, Aries, Sebes, Cugir si regiunile invecinate au constituit zone agricole favorabile cresterii animalelor, exploatarii forestiere, indeosebi agriculturii (cereale, legume si fructe) si viticulturii.

Pozitionarea vaii Muresului cu afluentii sai a inlesnit construirea de drumuri rutiere si feroviare favorizand un trafic intens. Daca in nord-vest si vest sunt Muntii Apuseni, Muntii Sebesului se afla in sudul judetului, iar 25% din suprafata judetului este ocupata de podisul Tarnavelor cu podgorii renumite, precum si resurse de gaze naturale.

Cai rutiere

Prin Judetul Alba trec doua importante drumuri nationale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legatura intre sudul Romaniei si nord vestul tari si E68 (DN 7) ce asigura tranzitul dintre sudul si vestul Transilvaniei. in viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrazi (parte din coridorul IV de transport) care sa lege Romania cu Ungaria.

Cai feroviare

Acest judet este traversat la sud de magistrala 200 care face legatura intre municipiul Brasov si Judetul Arad care pe sectorul cuprins intre Coslariu si sibot este parte din coridorul IV European. Judetul Alba este tranversat de magistrala 300 Bucuresti - Brasov - Blaj - Razboieni - Cluj - Oradea, dar si de calea ferata Razboieni - Targu Mures - Deda si Alba Iulia - Zlatna.

Predomina regiunile inalte de podis,deal si munte, in est cu Muntii Metaliferi (M.Trascaului cu "Muntele Mare") in sud, Muntii surianu, in nord-vest Muntii Bihorului, Muntii Parangului.

In vest Valea Sebesului, si o parte mica din Muntii Cindrelului.

Zona de podis si deal alcatuita din: Podisul Secaselor, Podisul Tarnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Campeni, si depresiunile joase de campie Alba Iulia, Turda, Orastie. Culoarul Muresului separa Muntii Apuseni de Podisul Tarnavelor (400-500 m altitudine).

Reteaua hidrografica alcatuita din: cursul mijlociu al Muresului care colecteaza pe malul drept: Ariesul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stang: Tarnava (Mare si Mica), Galda, Secasul, Sebesul, Pianul, Cugirul etc. in zona Muntilor Apuseni mai important este raul Aries cu afluentii Ariesul Mare si Mic.

Municipii judetul Alba: Alba Iulia (resedinta judetului), Aiud, Blaj, Sebes

Orase judetul Alba: Abrud, Baia de Aries, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Teius, Zlatna

Comune judetul Alba: Albac, Almasu Mare, Arieseni, Avram Iancu, Berghin, Bistra, Blandiana, Bucerdea Granoasa, Bucium, Calnic, Cenade, Cergau, Ceru-Bacainti, Cetatea de Balta, Ciugud, Ciuruleasa, Craciunelu de Jos, Cricau, Cut, Daia Romana, Dostat, Farau, Galda de Jos, Garda de Sus, Garbova, Hoparta, Horea, Ighiu, intregalde, Jidvei, Livezile, Lupsa, Lopadea Noua, Lunca Muresului, Metes, Mihalt, Miraslau, Mogos, Noslac, Ocolis, Ohaba, Pianu, Poiana Vadului, Ponor, Posaga, Radesti, Ramet, Rimetea, Rosia de Secas, Rosia Montana, Salciua, Salistea, Sasciori, Sancel, Santimbru, Scarisoara, Sohodol, Stremt, sibot, sona, spring, sugag, Unirea, Vadu Motilor, Valea Lunga, Vidra, Vintu de Jos.

"Targul de fete de la Gaina" ce are loc pe data de 20 iulie (Sf. Ilie) pe Muntele Gaina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu.
"Portul popular al Buciumanilor"
Dansul popular "tarina de la Abrud"

Monumente istorice precum:
Catedrala catolica si biserica ortodoxa din Alba Iulia
Sala Unirii si cetatea din Alba Iulia
Cladiri medievale din Abrud
Muzeul Minelor din Rosia Montana
Cetatea din Sebes si cetatea din Aiud.

Complexul carstic Scarisoara - Muntii Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus.
Pestera Huda lui Papara o pestera interesanta in Apuseni (M.Trascaului) la 2 ore de Salciua.
Cheile din Valea Ramet.
Defileul Ariesului.
„Detunatele” (1200 m) (cu doua varfuri mai importante din bazalt "Detunata Goala" "Detunata Flocoasa") la 20 km de Abrud si la o ora de Bucium (DN 76/74 Oradea-stei-Campeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Campeni-Abrud-Bucium).
Pe calea feratä ingusta intre Abrud-Vidolm mai circula trenuletul de munte "Mocanita" cu haltele Abrud, Rosia Montana (Gura Rosiei), Campeni, Bistra, Lupsa, Baia de Aries, Brazesti, Salciua, Ocolis, Vidolm (declarat monument istoric).