Judetul Mures se invecineaza cu alte 7 judete: la N, Suceava si Bistrita Nasaud, la E judetul Harghita, S-E judetul Brasov, in S-V se invecineaza cu judetul Sibiu si cu judetul Alba iar in partea de V se invecineaza cu judetul Cluj.

Populatia judetului de-a lungul timpului a fost preponderent rurala. Schimbari majore in procentajul populatiei urbane apar in timpului regimului socialist, unele din masurile care aveau in vedere urbanizarea populatiei judetului fiind continuate si in prezent, dupa daramarea regimului comunist.

Urbanizarea populatiei judetului fost un proces de durata, inceputul acestor transformari sociale putand fi regasit in contextul social politic al secolului XIX. La inceputul acestui secol pe intinsul judetului existau mai multe clase sociale: iobagi, tarani liberi, nobili, industriasi, comercianti (organizati in bresle), intelectuali (invatatori, preoti, medici, etc). Reformele sociale, ca urmare a revolutiei de la 1848, au in vedere in principal stergerea iobagiei, urmata de castigarea libertatilor individuale pentru miile de locuitori ai judetului, dar si restrangerea unor drepturi si privilegii de care dispunea nobilimea pana in acel moment. Aceste masuri au drept rezultat crearea categoriei taranilor liberi stapani pe munca si pe beneficiile muncii lor.

Sistematizarea teritoriala realizata in perioada comunista a modificat vechile granite ale judetului Mures din perioada interbelica. Noul judet Mures se prezenta astfel in 1980 din punct de vedere al asezarilor astfel: 513 localitati din care 2 municipii (Targu Mures, Sighisoara), 4 orase (Reghin, Tarnaveni, Ludus, Sovata), 5 comune suburbane (Cristesti, Sancraiu de Mures, Sangeorgiu de Mures, Santana de Mures, Albesti), 86 de comune si restul sate.

De-a lungul timpului populatia judetului a fost intr-o continua crestere. intre 1992 si 2002 a aparut o usoara scadere a numarului populatiei cu 4,7% reprezentand 29.202 persoane, aceasta tendinta de scadere fiind regasita la nivelul intregii tari cu 4,1% si la nivelul Regiunii Centru cu 6,7%.

Conform recensamantului din 2002 judetul Mures avea o populatie de 580.851 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori erau de sex masculin si 300.015 de sex feminin. Populatia judetului reprezinta 2,67 % din populatia Romaniei si 23% din Regiunea Centru, plasand Muresul pe locul 14 in ierarhia judetelor si pe locul 2 in clasamentul Regiunii Centru.

Relieful colinar si de podis deluros este prezent pe suprafata judetului intr-o proportie de 50%. Din cealalta jumatate fac parte dealurile subcarpatice transilvanene si muntii vulcanici Calimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice ascendente cu relative echilibrari orizontale si salturi altimetrice pe sectoare avand ca punct de minim Valea Muresului din apropierea Ludusului cu o altitudine de 300 m si ca punct de maxim creasta Muntilor Calimani la 2100 m. Pe suprafata judetului pot fi identificate urmatoarele unitati de relief: Muntii vulcanici Calimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvanene ale Reghinului si Tarnavei Mici, podisul Tarnavelor si Campia colinara a Transilvaniei.

Muntii Calimani ocupa o arie de 2000 km² pe teritoriul judetului. Sectorul aflat pe teritoriul judetului Mures este descris de vf. Pietrosu, vf. Rachitisu, vf. Bistricioru pana la raul Mures spre sud, paraiele Lomas si Calimanel in est, iar spre vest vf. Poiana Tomii si Poiana Bistrii. Crestele muntoase sunt formate din andezite pe suprafata acestora observandu-se urme ale glaciatiunii mai ales in zona vf. Pietrosu dar si din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de pasuni alpine. De mentionat este si vf. Scaunul (1381 m) a carui contur poate fi admirat in intregime din depresiunea Valenii de Mures.

Muntii Gurghiului pe teritoriului judetului se intind de la defileul Muresului pana la partea nordica a Muntilor Harghitei pana la aliniamnetuyl descris de varfurile Batrana, Crucii, Tatarea , Fancelu si Saca. Masivul este brazdat de mici defilee create in urma eroziunii de catre raurile care traverseaza masivul.

Defileul Muresului se intinde intre Toplita si Deda este lung de 35 km, fiind sapat de raul Mures in catena formata de muntii Calimani si Harghita. in acest sector valea Muresului este ingusta, versantii fiind foarte apropiati, pe alocuri doar raul avand spatiu pentru trecere. Din acest motiv stancile de andezit care marginesc defileul au fost strapunse de tuneluri pentru a permite construirea caii ferate.

Dealurile subcarpatice transilvanene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona muntoasa la Podisul Transilvaniei. Regiunile deluroase si depresionare din judetul Mures sunt: Depresiunea Valenii de Mures , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichis, Depresiunea Damieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sangeorgiu de Padure.

Podisul Transilvaniei pe teritoriul judetului este format din urmatoarele subunitati: Podisul Targu Mures, Podisul Tarnavelor, Podisul Jacodului, Podisul Vanatorilor, Podisul Hartibaciului, Podisul Dumbraveni.

Campia Transilvaniei este situata in nordul judetului la altitudini medii de 400 m fiind brazdata de vai sapate in argila, marne, nisipuri sarmatice, alunecari care au blocat raurile formand lacuri - amenajate ulterior in elestee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgatoare formand lunci largi si colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind si motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "campie".

In partea de vest a judetului campia primeste un caracter de stepa, iar in est creste gradul de impadurire odata cu cresterea altitudinii, acest fapt permitand delimitare a doua subunitati: Campia Sarmasului si Dealurile Madarasului.

Judetul Mures se afla in sectorul de climat continental-moderat de dealuri si paduri precum si in sectorul climei de munte. Pana la mijlocul anilor '90 clima judetului avea urmatorul specific: veri mai calduroase si ierni lungi si reci, cu precadere in zonele montane din nord-estul judetului. in partea de vest a judetului climatul are nuante mai aride, verile fiind in general mai secetoase si mai calde.

Temperaturile medii anuale sunt intre 2°-4°C in partea de est si 8°-9°C in partea de vest, luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°-19°C, iar cea cu temperaturile cele mai scazute ianuarie cu -3°-5°C.

Temperaturile extreme inregistrate pe suprafate judetului au fost -32°C in anul 1942 la Targu Mures si +40°C in Campia Transilvanie la Sabed in anul 1952.

Ca spatiu cultural judetul Mures este bine reprezentat, pe suprafata acestuia existand de-a lungul timpului adevarate focare de cultura in care au activat intelectuali valorosi precum: Alexandru Papiu-Ilarian, Gheorghe sincai, Petru Maior, Teleki Samuel, Bolyai Farkas, Bolyai Janos, Koos Ferenc.

Cele mai vechi locuri de cultura ale judetului sunt bibliotecile, prima biblioteca a judetului fiind infiintata in anul 1557 in cadrul scolii Schola Particula, devenita in secolul XVIII colegiu reformat, astazi fiind Colectia documentara Bolyai. O alta biblioteca veche, infiintata in anul 1684, este aceea din Sighisoara creata pe langa colegiul reformat al vremii, astazi fondurile de carte ale acesteia apartinand bibliotecii municipale Sighisoara.

In acest moment fondul total de carte al bibliotecilor din judet este de peste 4,5 milioane exemplare in acest fond fiind incluse si cartile rare, manuscrisele si editiile de mare valoare ale Bibliotecii Judetene inclusiv cele din sectia Teleki - devenita in timp un simbol al municipiului Targu Mures. Din cele 407 biblioteci existente pe cuprinsul judetului 87 sunt biblioteci publice, o parte din bibliotecile existente in scolile si comunele judetului fiind infiintate cu sprijinul Asociatiei ASTRA.

Palatul Culturii din Targu Mures, finalizat ca si constructie in 1913, a fost in trecut si este si in prezent un spatiu in care se desfasoara diverse activitati culturale reuniuni, simpozioane, concerte, serbari. De mentionat este si orga aflata in incinta Palatului, cea mai puternica din tara, la care au cantat artisti romani dar si straini.

Bogatia etnografica si traditionala a locuitorilor judetului Mures este pusa in valoare an de an prin intermediul targurile a caror origini se pierd departe in timp. Targurile desfasurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Targul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rusii Munti (Targul portului popular), Targu Mures (Targul dansului batranesc), Brancovenesti (Targul cireselor) scot in evidenta varietatea de costume populare mostenite din stramosi precum si cantecele si datinile populare.

Locuri: Scaunul Domnului, Defileul Muresului, Lacul Ursu, Rezervatia Mociar, Rezervatia de Bujor de stepa, Parcul dendrologic din Gurghiu

Statiuni: Sovata, Sangeorgiu de Mures, Ideciul de Jos, Rastolita, Lunca Bradului

Vestigii istorice: Cetatea medievala din Targu Mures, Cetatea medievala din Sighisoara, Ruinele castelului Bethlen, Casa Vlad Dracul, Castelul Gornesti, Turnul Sfatului, Castelul Kemeny, Castelul Bethlen Cris, Pasajul Scarilor, Castelul Bethlen, Castelul Lapusna, Monumentul de la Oarba de Mures, Gurghiu ruinele cetate sec XIII, Castelul Teleky din Dumbravioara, Castelul Mariaffi

Rezervatii naturale: Padurea Mociar, Parcul dendrologi din Gurghiu, Valea Botei Mari de la Zau de Campie, Muntele de sare de la Sovata